Această pagină enumeră simbolurile mărimilor fizice utilizate în manualul teoretic FrontISTR.
Pentru convențiile de notație (scrierea cu caractere aldine a vectorilor și tensorilor, convenția de sumare Einstein și notația Voigt), consultați
Notație tensorială și fundamente matematice.
Vectorul de poziție al unui punct material în configurația de referință (inițială) (coordonate materiale)
\(\boldsymbol{x}\)
Vectorul de poziție al unui punct material în configurația curentă (coordonate spațiale)
\(\phi(\boldsymbol{X}, t)\)
Aplicația de mișcare: \(\boldsymbol{x} = \phi(\boldsymbol{X}, t)\)
\(\Omega_0\)
Domeniul ocupat de corp în configurația de referință
\(\Omega\)
Domeniul ocupat de corp în configurația curentă
\(\Gamma_0\)
Frontiera lui \(\Omega_0\)
\(\Gamma\)
Frontiera lui \(\Omega\)
\(\Gamma_B, \Gamma_{0B}\)
Frontieră geometrică (deplasare): frontiera din configurația curentă/de referință pe care \(\boldsymbol{u} = \bar{\boldsymbol{u}}\) este impusă
\(\Gamma_t, \Gamma_{0t}\)
Frontieră mecanică: frontiera din configurația curentă/de referință pe care \(\boldsymbol{\sigma}\boldsymbol{n} = \bar{\boldsymbol{t}}\) (sau \(\boldsymbol{P}\boldsymbol{N} = \bar{\boldsymbol{t}}\)) este impusă
\(\boldsymbol{n}\)
Vector normal unitar exterior la o suprafață în configurația curentă
\(\boldsymbol{N}\)
Vector normal unitar exterior la o suprafață în configurația de referință
\(t\)
Timp
Convenție: Mărimile fizice din configurația de referință sunt notate cu litere majuscule sau cu indicele \(0\), iar mărimile din configurația curentă sunt notate cu litere mici.
Mărime fizică la timpul \(t\) (superscript stânga). Exemplu: \(^{t}\boldsymbol{\sigma}\) este tensiunea Cauchy la timpul \(t\)
\(^{t}\Omega\)
Domeniul configurației curente la timpul \(t\)
\(^{t}\Gamma\)
Frontiera configurației curente la timpul \(t\)
Convenție: În analiza incrementală, starea până la timpul \(t\) este tratată ca fiind cunoscută, iar starea la timpul \(t + \Delta t\) este rezolvată ca necunoscută. Superscriptul stâng este omis atunci când timpul nu trebuie precizat explicit. O formulare care utilizează configurația de referință \(\Omega_0\) drept referință se numește formularea Lagrangianului total, iar o formulare care utilizează configurația curentă \(^{t}\Omega\) de la începutul incrementului drept referință se numește formularea Lagrangianului actualizat.
Derivată materială în timp (derivata temporală urmărind același punct material): \(\dot{A} \equiv DA/Dt\)
\(\nabla_X\)
Gradient în configurația de referință (gradient în raport cu coordonatele materiale \(\boldsymbol{X}\)): \(\nabla_X = \partial / \partial \boldsymbol{X}\)
\(\nabla_x\)
Gradient în configurația curentă (gradient în raport cu coordonatele spațiale \(\boldsymbol{x}\)): \(\nabla_x = \partial / \partial \boldsymbol{x}\)
Notă: \(\nabla_X\) și \(\nabla_x\) sunt legate prin \(\nabla_X = \boldsymbol{F}^T \nabla_x\). Un gradient fără indice, \(\nabla\), este utilizat atunci când configurația este clară din context sau când distincția dispare, ca în problemele cu deformații mici.
Tensor de deformație Green-Lagrange (configurația de referință): \(\boldsymbol{E} = \tfrac{1}{2}(\boldsymbol{C}-\boldsymbol{I})\)
\(\boldsymbol{e}\)
Tensor de deformație Almansi (configurația curentă): \(\boldsymbol{e} = \tfrac{1}{2}(\boldsymbol{I}-\boldsymbol{b}^{-1})\)
\(\boldsymbol{A}_{(L)}\)
Partea liniară a tensorului de deformație Almansi (gradientul simetric al deplasării în configurația curentă): \(\boldsymbol{A}_{(L)} = \tfrac{1}{2}(\nabla_x \boldsymbol{u} + (\nabla_x \boldsymbol{u})^T)\)
Notă: \(\boldsymbol{E}\) este utilizat în principal în formularea Lagrangianului total, iar \(\boldsymbol{D}\) este utilizat în principal în formularea Lagrangianului actualizat.
Primul tensor de tensiune Piola-Kirchhoff (tensiune nominală): \(d\boldsymbol{f} = \boldsymbol{P}\boldsymbol{N}\,d\Gamma_0\)
\(\boldsymbol{S}\)
Al doilea tensor de tensiune Piola-Kirchhoff (configurația de referință, simetric): \(\boldsymbol{F}^{-1}d\boldsymbol{f} = \boldsymbol{S}\boldsymbol{N}\,d\Gamma_0\)
Relațiile de transformare dintre tensorii de tensiune:
Coordonatele și deplasarea nodului de element \(\alpha\)
\(\boldsymbol{X}^e, \boldsymbol{u}^e\)
Vectorii coordonatelor nodale și ai deplasărilor elementului: \(\boldsymbol{X}^e = (\boldsymbol{X}^{eT}_1, \ldots, \boldsymbol{X}^{eT}_{n_e})^T\), etc.
\(\boldsymbol{X}^n, \boldsymbol{u}^n\)
Vectorii globali ai coordonatelor nodale și ai deplasărilor (ordonați după numărul nodului, apoi după gradul de libertate)
\(\boldsymbol{B}\)
Matricea relației deformație–deplasare (matricea B)
\(\boldsymbol{N}_\alpha, \boldsymbol{N}\)
Matricea funcțiilor de formă: \(\boldsymbol{N}_\alpha\) este un bloc \(d \times d\) cu funcția de formă \(N_\alpha^e\) pentru nodul \(\alpha\) pe diagonală, iar \(\boldsymbol{N} = [\boldsymbol{N}_1, \ldots, \boldsymbol{N}_{n_e}]\). \(\delta\boldsymbol{u} = \boldsymbol{N}\, \delta\boldsymbol{u}^e\)
\(\boldsymbol{K}^e\)
Matricea de rigiditate a elementului
\(\boldsymbol{K}^e_X, \boldsymbol{K}^e_x\)
Integranzii matricei de rigiditate a elementului (exprimați în configurațiile de referință și curentă): \(\boldsymbol{K}^e = \int_{\Omega^e_0} \boldsymbol{K}^e_X\, dV = \int_{\Omega^e} \boldsymbol{K}^e_x\, dv\)
Forța externă nodală care acționează asupra nodului de element \(\alpha\) și vectorul forțelor externe nodale ale elementului: \(\boldsymbol{F}^e = (\boldsymbol{F}^{eT}_1, \ldots, \boldsymbol{F}^{eT}_{n_e})^T\)
\(\boldsymbol{Q}, \boldsymbol{F}\)
Vectorul global al forțelor interne și vectorul global al forțelor externe: \(\boldsymbol{Q} = (\boldsymbol{Q}^T_1, \ldots, \boldsymbol{Q}^T_{n_g})^T\); în mod analog pentru \(\boldsymbol{F}\)
\(\boldsymbol{Q}_{i_g}, \boldsymbol{F}_{i_g}\)
Forța internă nodală și forța externă nodală la nodul global \(i_g\) (blocurile nodale ale lui \(\boldsymbol{Q}, \boldsymbol{F}\))
\(\boldsymbol{K}\)
Matricea globală de rigiditate tangentă: \(\boldsymbol{K} = \partial \boldsymbol{Q}/\partial \boldsymbol{u}\). Matrice formată prin plasarea blocului \(3\times 3\)\(\boldsymbol{K}_{i_gi_h}\) pe rândul \(i_g\), coloana \(i_h\)
Corecția în iterația Newton-Raphson (obținută prin rezolvarea ecuației liniare \(\boldsymbol{K}_i\, d\boldsymbol{u}_i = \boldsymbol{R}_{i-1}\) la iterația \(i\))
\(i_g\)
Numărul nodului global (\(1 \leq i_g \leq n_g\))
\(\mathrm{gdx}(e, \alpha)\)
Numărul nodului global corespunzător numărului local de nod \(\alpha\) al elementului \(e\): \(\mathrm{gdx}(e, \alpha) = i_g\)
\(\mathcal{E}(i_g)\)
Mulțimea perechilor \((e, \alpha)\) corespunzătoare numărului nodului global \(i_g\): \(\mathcal{E}(i_g) = \{ (e, \alpha) \mid \mathrm{gdx}(e, \alpha) = i_g \}\). Utilizată în operațiile de asamblare
\(\mathcal{E}^2(i_g, i_h)\)
Mulțimea tuplurilor \((e, \alpha, \beta)\) corespunzătoare perechii de numere ale nodurilor globale \((i_g, i_h)\); utilizată pentru asamblarea matricei de rigiditate
\(\alpha, \beta, \gamma, \ldots\)
Indici pentru nodurile care alcătuiesc un element
\(i, j, k, l, \ldots\)
Indici pentru gradele de libertate (\(1, 2, 3\) în 3D)
Matricea relației deformație–deplasare cu partea volumică modificată prin metoda B-bar (componenta volumică este înlocuită cu matricea B evaluată în centrul elementului)
\(\bar{\boldsymbol{F}}\)
Gradientul de deformație cu partea volumică modificată prin metoda F-bar: \(\bar{\boldsymbol{F}} = (J_0/J)^{1/3} \boldsymbol{F}\)
\(J_0\)
Raportul de volum al gradientului de deformație evaluat în centrul elementului \(\boldsymbol{r}=\boldsymbol{0}\): \(J_0 = \det \boldsymbol{F}(\boldsymbol{0})\)
\(\boldsymbol{\alpha}\)
Vector intern al gradelor de libertate pentru un element cu moduri incompatibile (coeficienții modurilor suplimentare de deplasare care nu impun continuitatea pe frontiera elementului)
\(M_k(\boldsymbol{r})\)
Funcții de formă pentru moduri incompatibile: \(M_1=1-\xi^2\), \(M_2=1-\eta^2\), \(M_3=1-\zeta^2\)
\(h\)
Grosimea elementului de tip înveliș
\(A\)
Aria secțiunii transversale a unui element de tip grindă
\(I\)
Momentul de inerție al ariei secțiunii unui element de tip grindă