Sari la conținut

Exemple cu modele reale pentru analiza statică elastică

Modele de analiză

Tabelul 9.2.1 prezintă lista exemplelor de verificare cu modele reale pentru analiza statică elastică. Geometria modelelor (cu unele excepții) este prezentată în Figurile 9.2.1–9.2.5. Pentru executarea exemplelor cu tipurile de elemente 731 și 741 este necesar separat un solver direct.

Tabelul 9.2.1 Exemple de verificare cu modele reale pentru analiza statică elastică
Numele cazului Tip de element Model de verificare Număr de noduri Număr de grade de libertate
EX01A 342 bielă (100.000 de noduri) 94,074 282,222
EX01B 342 bielă (330.000 de noduri) 331,142 993,426
EX02 361 bloc perforat 37,386 112,158
EX03 342 paletă de turbină 10,095 30,285
EX04 741 înveliș cilindric 10,100 60,600
EX05A 731 pahar de vin (coarse) 7,240 43,440
EX05B 731 pahar de vin (medium) 48,803 292,818
EX05C 731 pahar de vin (fine) 100,602 603,612

Bielă (EX01A)

Figura 9.2.1 Bielă (EX01A)

Bloc perforat (EX02)

Figura 9.2.2 Bloc perforat (EX02)

Paletă de turbină (EX03, EX06)

Figura 9.2.3 Paletă de turbină (EX03, EX06)

Înveliș cilindric (EX04, EX09)

Figura 9.2.4 Înveliș cilindric (EX04, EX09)

Pahar de vin (EX05, EX10A)

Figura 9.2.5 Pahar de vin (EX05, EX10A)

Rezultatele analizei

Exemple de rezultate ale analizei

Exemple de rezultate ale analizei sunt prezentate în Figurile 9.2.6–9.2.9.

Rezultatul analizei EX01A (tensiune Mises și formă deformată, ×10)

Figura 9.2.6 Rezultatul analizei EX01A (tensiune Mises și formă deformată, ×10)

Rezultatul analizei EX02 (tensiune Mises și formă deformată, ×100)

Figura 9.2.7 Rezultatul analizei EX02 (tensiune Mises și formă deformată, ×100)

Rezultatul analizei EX03 (formă deformată, ×10)

Figura 9.2.8 Rezultatul analizei EX03 (formă deformată, ×10)

Rezultatul analizei EX04 (formă deformată, ×100)

Figura 9.2.9 Rezultatul analizei EX04 (formă deformată, ×100)

Rezultatele verificării performanței analizei cu exemplul EX02

A fost efectuată o analiză cu un software comercial de uz general folosind un model echivalent cu modelul blocului perforat din exemplul de verificare EX02. Figura 9.2.10 prezintă comparația valorilor maxime și minime ale componentelor de tensiune cu rezultatele FrontISTR. Figura arată că componentele de tensiune coincid foarte bine.

În continuare sunt prezentate rezultatele investigării influenței partiționării domeniului asupra distribuției tensiunilor. Partiționarea domeniului a fost realizată prin metoda RCB, cu câte două diviziuni pe fiecare dintre direcțiile axelor X, Y și Z, rezultând în total 8 domenii. Figura 9.2.11 prezintă starea de partiționare. Figura 9.2.12 prezintă distribuțiile tensiunilor din rezultatele analizei pentru un singur domeniu și pentru partiționarea în 8 domenii.

Comparația componentelor de tensiune cu un software de uz general pentru EX02

Figura 9.2.10 Comparația componentelor de tensiune cu un software de uz general pentru EX02

Rezultatul partiționării EX02 în 8 domenii prin metoda RCB

Figura 9.2.11 Rezultatul partiționării EX02 în 8 domenii prin metoda RCB

Diferența distribuției tensiunii Mises în funcție de partiționarea domeniului

Figura 9.2.12 Diferența distribuției tensiunii Mises în funcție de partiționarea domeniului

Din Figura 9.2.12 se observă că nu există nicio diferență între cele două rezultate și că acestea coincid complet.

În continuare, Tabelul 9.2.2 prezintă comparația timpilor de execuție pentru configurațiile solverului HEC-MW utilizat. Figura 9.2.13 prezintă, de asemenea, istoricul convergenței până la obținerea soluției.

Tabelul 9.2.2 Comparația timpilor de execuție cu solverul HEC-MW
Solver Timp de execuție (s)
CGI 38.79
CGscale 52.75
BCGS 60.79
CG8 6.65

Comparația istoricului de convergență pentru solverul HEC-MW (pragul criteriului de convergență: 1.0x10^-8^)

Figura 9.2.13 Comparația istoricului de convergență pentru solverul HEC-MW (pragul criteriului de convergență: 1.0x10^-8^)

Comparația timpului de calcul folosind exemplul de verificare EX01A

Folosind exemplul de verificare EX01A (bielă), a fost verificat factorul de accelerare a calculului datorat partiționării domeniului. Pentru calcul a fost utilizat un cluster cu 24 de noduri, cu procesoare Xeon la 2,8 GHz. Rezultatele sunt prezentate în Figura 9.2.14. Figura arată că viteza de calcul crește proporțional cu numărul de domenii.

A fost investigată și diferența timpului de calcul în funcție de mediul de calcul. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 9.2.3.

Efectul de accelerare prin partiționarea domeniului

Figura 9.2.14 Efectul de accelerare prin partiționarea domeniului
Tabelul 9.2.3 Comparația timpului de calcul între calculatoare (1 CPU)
CPU Frecvență [GHz] OS Timp CPU [sec] Timp solver [sec]
Xeon 2.8 Linux 850 817
Pentium III 0.866 Win2000 2008 1980
Pentium M 0.760 WinXP 1096 1070
Pentium 4 2.0 WinXP 802 785
Pentium 4 2.8 WinXP 738 718
Celeron 0.700 Win2000 2252 2215
Pentium 4 2.4 WinXP 830 804
AI-assisted translation May contain errors Official docs Status